Supranumita Florenta valaha, Târgovistea isi merita cu prisosinta renumele.
      Aici au aparut primele tiparituri in slavona si apoi cu litere latine. Macarie, calugarul, a imprimat la tiparnita de la Manastirea Dealu o trilogie religioasa (Liturghier - Octoih - Evangheliar), sub protectia lui Radu cel Mare. Traditia va fi continuata de Dimitrie Liubavici si diaconul Coresi, nume cu rezonanta in epoca. Ei vor face ca Târgovistea sa fie, alaturi de Brasov, unul din polii de formare a limbii române literare.
      Domnitorul Neagoe Basarab este considerat primul erudit roman. Lucrarea sa "Invataturile catre fiul meu Teodosie" poate sta alaturi de "Principele" lui Machiavelli, ca una dintre scrierile europene importante din sec. al XVI lea.
      Scurta domnie a lui Petru Cercel (1583-1585), erudit renascentist, este deosebit de importanta. El reconstruieste si infrumuseteaza palatul domnesc, biserica si parcul acestuia, realizeaza aductiunea de apa, deschide prima turnatorie de bronz pentru tunuri si infiinteaza prima academie domneasca.
      In vremea lui Matei Basarab apare, in tipografiile de la Manastirea Dealu si Mitropolie, una din primele carti in limba romana: "Indreptarea legii", care, impreuna cu "Cartea româneasca de invatatura", aparuta in Moldova, poate fi considerata printre primele coduri de limba nationala din Europa. Mai târziu, sub domnia lui Constantin Brâncoveanu, prin tiparnitele lui Antim Ivireanu si Gheorghe Radovici, se vor ivi noi daltuiri in plumb. Tot acum se creeaza un stil arhitectural specific românesc, aplicat la marile biserici si conace construite in aceasta vreme si care va fi preluat de celebri arhitecti moderni.
      Se pune baza invatamântului in Tara Româneasca prin scoala infiintata in 1646, la Târgoviste. La cumpana dintre veacurile al XVIII lea si al XIX lea se poate vorbi despre o adevarata renastere spirituala nationala, generata de scriitori ai acestor meleaguri, care au asezat temeliile moderne ale limbii române: Ienachita, Nicolae si Iancu Vacarescu, Vasile Cârlova, Ion Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu, Alexandru Vlahuta, Ion Ghica, Ioan Alexandru Bratescu Voinesti, Elena Vacarescu si Smaranda Gheorghiu (maica Smara) - autoarea unor note ale calatoriilor sale care au purtat-o pâna la Polul Nord.
      Documente importante, manuscrise si carti rare pot fi vazute si studiate la Muzeul de Arheologie, Muzeul de Istorie, Muzeul Tiparului, Muzeul Scriitorilor sau Muzeul pictorului Ghe. Petrascu. Casa Sindicatelor si Casa de Cultura a Municipiului sunt, de asemenea, centre de raspândirea culturii in orasul nostru. Aici au avut loc in ultimul deceniu doua editii internationale de teatru, numeroase festivaluri internationale de folclor.
      Tot aici se desfasoara in fiecare toamna celebrul Festivalul National de Romante, "Crizantema de Aur", ajuns in 1999 la a 31-a editie.
      La Târgoviste, scoala are azi o vechime seculara, iar reputatia ei in invatamântul românesc este indiscutabila. In oras sunt 16 gradinite, 14 scoli generale si 11 licee, cele cu numele "Ienachita Vacarescu", "Ion Ghica"- Economic, "Carabela" având un renume confirmat an de an, de catre invingatorii olimpiadelor scolare. Din 1991, orasul nostru se mandreste cu Universitatea de stat "Valahia", care are aprox. 4500 de studenti, reuniti in facultati cu profil tehnic sau umanist (stiinte juridice si economice). Universitatea târgovisteana s-a impus in tara si peste hotare prin prestatiile de inalta tinuta stiintifica ale cadrelor universitare si studentilor sai.